Fara bale, va rog!

Mă aflam astăzi, în urmă cu vreo 10 ore, într-un aeroport. După ce am făcut check in ul şi-am scăpat de bagaje am ieşit să fumez o ţigare. Acolo era cald, cam 35-40 grade, însă dat fiind faptul că mă îndreptam spre o zonă cu sub 0 grade, eram îmbrăcată oarecum dubios. Adică o rochie + cizme de blană. Urma să-mi pun o pereche de dres gros şi o geacă imediat ce ajungeam la destinaţie, acestea aflându-se în bagajul de mână. Deci, cum spuneam, eram la ţigare.

Apare o tipă, o americancă pe la 20 ani, parcă proaspăt întoarsă de la vulcanizare (era umflată cu pompa), cu privire piezişă. Se pune lângă mine şi se uita cu coada ochiului. Dacă-mi duceam privirea spre ea, ochii îi fugeau în altă parte. Nu trece un minut şi-mi spune: your boots. Şi atât, nimic mai mult. Am observat că americanii sunt ft prietenoşi, conversează cu oricine în orice context, aşa că m-am pus să-i explic fetei de ce am cizme în picioare. Că aici e cald, dar eu mă duc la frig, aşa că am cizmele, pentru că în bagajul de mână ar fi ocupat spaţiu, bla bla. Începe să-mi bălmăjească ceva, n-am înţeles nimic, dar am dedus că…săraca fată era retardată mintal. Aşa că nah, îmi vedeam de ţigarea mea.

Next thing i know femeia era aproape călare pe mine, arătându-mi prin semne că vrea un fum. Îi zic că îi pot da o ţigare, refuză, zice că vrea doar un fum. Aşa că ..deh.. între un gând ‘bleah, îşi pune asta botu’ pe ţigarea mea’ şi ’săraca poate chiar simte nevoia de un fum’ am oscilat spre al doilea. Îi întind ţigarea.

Next thing i know am văzut nişte buze încreţite şi ceva valuri de bale, tsunami style, pe ţigarea mea. Nu ştiam cum s-o sting mai repede după. Nu sunt eu siloasă de felul meu, dar dacă văd balele altuia pe ceva ce e al meu…..nu e bine.