Inca ma incred in fundatii

O prietenă de-a mea îmi spune zilele trecute că şi-a luat copil. Trecând peste nedumerirea mea din primă fază şi râsetele stereo la dublu, faptul în esenţă este foarte mişto.

Nu e o surpriză pentru nimeni faptul că există mulţi copii defavorizati în România. Putem ajuta în orice fel. Fundaţia Dinu Patriciu are un program de genul, prin care poţi ajuta un copil. Suma necesară pentru întreţinerea lunară este de 200 ron, însă nu se trimit banii, ci lucruşoare, rechizite şi orice altceva consideri tu că are nevoie. Probabil că este o măsură luată de fundaţie pentru a evita posibile neplăceri (ex: să nu ai tu impresia, ca sponsor, că banii nu ajung unde trebuie). Nu ai voie să-l vizitezi. Îi ştii situaţia, ştii unde locuieşte, tu îi trimiţi lunar ce poţi iar el îţi scrie înapoi.

O poţi face şi tu aici. Pe site-ul fundaţiei sunt prezentate mai multe cazuri, tu alegi ce te impresionează cel mai mult. Prietena mea s-a gândit că oricum acei 200 ron îi poate cheltui lunar pe reviste sau diverse prostii. Eu mă gândesc că este o sumă mai mică decât dau eu pe ţigări lunar. De ce nu? Sigur ai prin casă cărţi, hăinuţe vechi, jucării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *