Pe vremuri de criza,  nici apa nu mai e ce-a fost odată.

Chiar dacă problemele economice sunt tot mai mari în ţară, românii aruncă banii pe apă de ploaie. Şi nu pentru că ar fi o plăcere să arunci banii munciţi, ci pentru că guvernanţii (since 2002) ne-au înzestrat cu o taxă pe care nu s-a mai deranjat nimeni să o scoată ci, din contră, au majorat-o. Pe hârtie, apa de ploaie se traduce în “canalizare meteo”, o taxă plătită lunar de albaiulieni, fie că plouă abundent, fie că pământul crapă din cauza caniculei.

Deşi mulţi români o consideră aberantă, taxa a crescut în municipiul Alba Iulia, la sfârşitul anului trecut, de la 1,76 lei la 2,38 lei. O nimica toată, poate, pentru buzunarele celor care au venituri cu foarte multe zerouri în coadă, însă, pentru şomeri sau simpli pensionari, cu venituri ce depăşesc greu 600 de lei, 2 lei lunar înseamnă 24 de lei anual.

Cu aceşti bani, un pensionar poate să trateze o răceală uşoară, pentru a evita complicaţii de sănătate sau poate să parcheze două luni maşina în parcarea din faţa blocului, plătind la primărie o altă taxă aberantă pentru vremurile noastre, de 10 lei lunar.

Nu mai contează că apa de ploaie se întâlneşte cu cea menajeră pentru epurare, atât timp cât pe facturile românilor pare că este întotdeauna loc pentru o taxă în plus.

Aşteptăm, cu nerăbdare, taxa pentru parcare în Kaufland, rovigneta pentru drumurile judeţene, taxa de intrare în oraş, taxa de traversare a oraşului şi taxa de ieşire din oraş (care tre sa fie mai ieftină la ieşirea înspre Zlatna decât la ieşirea înspre Cluj), taxa pentru mersul pe trotuar şi taxa pentru statul la semafor, când se poluează static.

În rest, peace, ma niggers.