Vouă de ce/cine vă e frică?

Trebuie să-ți fie frică de ceva în viața asta. Trebuie să ai o temere. Sigur există gânduri negre, în mintea fiecărui om, care-l fac să tremure. Sunt tare curioasă să aflu niște variante de la voi. Lăsați-l pe Jesus să-și facă treaba și nu-l băgați în discuție.

Mie de exemplu mi-e al dracu’ de frică de contabilă. Numai eu știu ce spasme și fiori mă trec când îi văd numele pe telefon. Ea săraca e drăguță, e tânără, ieșim la cafele și luăm masa împreună. Băh, da’ când mă sună pe la jumătatea lunii și-mi zice să pregătesc actele și banii, o iau razna. Câteodată nu-i răspund la telefon, fac usaaaaaaaaaaah-usaaaaaaaaaaaaah și o sun eu după. Mă mai calmez așa și pot fi coerentă atunci când zic: CÂÂÂT???????? Da, contabila e bau-bau al meu.

Îmi mai e frică de cutremure. Rău. Dacă existam în ‘77 și prindeam cutremurul, pun pariu că muream de infarct înainte să se prăbușească blocu’. Doar că reușesc să-mi înving teama pen’că așa am zis și când am sărit cu parașuta de la 4000 de m, că o să mor înainte să ajung jos. După cum cred că remarcați, sunt vie, deși n-aș mai sări dintr-un avion utilitar a doua oară. Deci, mergând pe acest principiu, mi-e mai puțin frică de cutremur decât îmi e de contabilă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *